Mi-am pus ciorapii care iti placeau atat de mult, tocurile de 12cm si esarfa rosie. Sunt gata sa mergem in barul tau preferat, sa ma arati lumii, sa-mi beau mintile, ignorand pe cei din jur...si pe tine. Am iesit din scara blocului si am inghetat instant, dar nu spun nimic pentru ca tu m-ai dorit asa si o data pe an trebuie sa-ti fac pe plac.
Ajungem in barul tau, la gasca ta, toti privindu-ma pofticios si tu mandrindu-te cu toarta pe care o cari dupa tine.
Ma asez pe scaunele invechite ce scartaie de durere sub greutatea atator nebuni frumosi sau mai putin frumosi, care si-au lasat amprenta.
Comand un vin fiert ca sa ma incalzesc si sa fiu sigura ca in curand ma voi putea refugia in lumea mea. Intre timp, fumez simandicos si zambesc gratios prietenilor tai, cu privirea desarta.
Ma ridic invocand vechea scuza ca trebuie sa-mi pudrez nasul. Iar vechiul scaun isi spune cuvantul, impungand un cui in ciorapii care iti placeau atat de mult. S-au rupt, dar tu bei si razi indiferent iar eu ma simt singura si debusolata.
Merg in infecta incapere cu pretentie de toaleta, uda de la mopul sprijinit de perete sau cine mai stie de ce. Alunec, cad, plang, machiajul mi se prelinge si arat ca o adevarata regina gotica, dar tu nu ma vezi.
Dupa cateva minute ma ridic, cu unul dintre picioare avand 12cm in minus. Ma intorc la masa. Nu ma vezi cat sunt de ravasita. Razi in continuare.
Vine si vinul...Il dau peste cap, tu-mi urezi cu o privire lasciva "Dragobete fericit!". Ma ridic, te privesc fara nici o sclipire in ochi, ies in viteza...tu razi in continuare.
Ma arunc in primul taxi, cu ochii uzi...plec spre o destinatie unde nu exista Dragobete, unde nu trebuie sa port ciorapii, tocurile de 12cm, esarfa rosie si unde nu existi tu si gasca ta ridicola.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu